A te indragosti = A lua foc

Nu ne ajuta nimeni,indiferent de ce credem sau am vrea sa credem, de ce vedem sau ni se pare ca vedem, de ce auzim sau credem ca am auzit, de ce a fost sau de ce am fi vrut sa fie,fiecare e pe cont propriu: crede,vede si aude ce vrea. Toti suntem nepasatori si raportam tot ce li se intampla celorlalti la viata noastra, avem curajul asa,in necunostinta de cauza sa spunem ca noi n-am fi facut niciodata acel lucru rau, ca n-am fi cazut in pacat, ca am fi fost mult mai curajosi si nu ne-am fi lasat calcati in picioare...Serios!? Nimeni nu poate spune ca maine locurile nu se vor schimba, si de data aceasta vei fi tu cel care se va impiedica de cea mai mica pietricica, tu vei cadea prada disperarii, tu vei aluneca in nisipurile miscatoare ale pacatului si culmea te vei ineca,tu vei fi lovit din toate partile de sagetile lui Cupidon...da,tu,cel care ieri se batea cu pumnii in piept ca este imun la ele. La naiba, cu gandurile tale de om perfect, esti cel mai nebun din lumea de nebuni in care traiesti...crezi ca daca pozezi intr-un cub de gheata nu va veni niciodata fulgerul acela dureros de fierbinte care te va incendia pe interior? O sa vina chiar cand pompierii sunt in concediu si telefoanele o sa tot sune la dispecerat (CREIER) aducand argumente ca este neaparata nevoie de cineva care sa stinga acest incendiu care mistuie o lume, insa telefoanele au fost sabotate chiar din interior, de catre inima...ai fost curajos privind la alte razboaie, acum arata ca nu esti doar un om labil,stangaci,bolnav,usor influentabil, mincinos si lupta in razboiul tau. Acum esti direct implicat,ai emotii...multe emotii,corpul tau a devenit o zona seisminca,iar factorii principali care determina cutremurul sunt: acea privire pentru care inima te-a parasit, acei ochi pe care i-ai simtit in tine de nenumarate ori, acel zambet care pe tine te facea sa razi cu adevarat si noaptea iti mangaia cosmarurile in care ochii aceluiasi idol te raneau, atitudinea care te-a dezarmat moral, facand din tine un soldat fara munitie, vocea care asemeni cantecelor sirenelor te atragea in plina eruptie a vulcanului indragostelii, a carui lava ti-a ars picioarele, ti-a topit gura, ti-a transformat creierul in cenusa (sa speram ca este asemenea pasarii Pheonix si va reinvia), iar pe inima ti-a rapit-o in viteza aceea nebuna. Acea fiinta care ti-a trezit un al saselea simt, este suficient ca "CINEVAUL" sa fie prin imprejurimi sau sa recunosti un element ce ii apartine ca transformarea are loc si brusc ca lovit din cer devii omul impiedicat, care tremura si se simte cel mai mic, iar daca "VINOVATUL" indrazneste sa te atinga macar cu un deget, BOOM, ai explodat si transformarea a luat sfarsit: ESTI O ROSIE LOVITA DE BRUMA!